Sunt un fan al handbalului… cred că merg la meciurile echipei Oltchim Râmnicu-Vâlcea de aproximativ 5 ani. Și de asemenea, am făcut și eu puțin fotbal și baschet până acum. Așa că voi vorbi despre evoluția echipei, cât timp Anja Andersen a fost antrenoare.

Când am auzit că Anja Andersen vine în România, eram Surprise. În primul rând pentru că acest lucru se întâmpla cu două zile înainte de primul meci în Liga Campionilor, iar antrenorul care fusese dat afară nici măcar nu a avut „ocazia de a greși”… tipic românesc.

Pun doar o declarație a ei (dată pe 2 februarie, la primul antrenament):

Vreau să vă văd strălucind pe teren", le-a spus Anja. Le-a întrebat apoi cîte antrenamente fac săptămînal. "Avem cîte două pe zi, cu două excepţii", a venit răspunsul. "E prea mult, a spus Anja. Intervine saturaţia, plictiseala. O să facem cîte patru antrenamente pe săptămînă. Eu vreau să vă fie foame de handbal, să veniţi la mine să mă întrebaţi cînd avem antrenament, să jucaţi handbal din plăcere, nu ca o obligaţie!", le-a spus Andersen.
Sursa: gsp.ro

Deci ea încearcă o mentalitate la antrenament nu de iar trebuie să fug/arunc/fug, ci o mentalitate de când e următorul antrenament să pot arăta că sunt cea mai bună și pot intra în lot. Tactica e interesantă, dar oare poți face o asemenea trecere, într-un timp foarte scurt, și să oferi o asemenea libertate… ?!

Așa că a urmat primul meci, cel contra Buducnost (pe 6 februarie, la 4 zile de la venire), câștigat la limită 21-20. Ce am văzut eu, și cum am simțit eu jocul echipei în general cu Anja Andersen pe bancă:

  • primul minut, pentru prima dată, apărare om la om Surprise… premieră pentru Vâlcea
  • și nu numai apărarea om la om, ci toată apărarea devenise o muncă de echipă, nu o muncă „pe posturi”
  • un antrenor care stătea numai pe jos și simțea meciul…
  • echipa e alta… total alta… cred că schimbase 5-6 jucătoare din lotul normal
  • Cristina Neagu a jucat prost în atac, dar a fost mereu încurajată… și a rămas în teren aproape tot meciul (se apăra perfect la Bojana Popovic)
  • cred că pentru a stabili posturile pentru atac, Anja a întrebat „cine unde îi place să joace?”  Văzând-o pe Beșe pivot a fost o mare surpriză pentru toată lumea.
  • foaaarte mult calm, aproape deloc contra-atac, cerut de pe bancă… bineînțeles că pe teren ești împins să dai o pasă luuungă, care poate fi un gol ușor, dar mai mult ca sigur va fi interceptată
  • atacuri poziționale împinse până la limita timpului… toată lumea ținea de minge, gândea de două ori înainte să dea o pasă
  • apărare, zâmbete pe bancă și team-work again
  • Luminița Huțupan pe bancă: WOW în sfârșit cineva a făcut asta… e mama lor
  • celelalte jucătoare care nu au fost în lot, erau mereu prezente în partea apărării (în afară terenului) și își încurajau echipa
  • Ozel a fost lovită, jocul nu a fost oprit, iar Anja a intrat imediat în mijlocul terenului, pentru a vedea dacă e ceva grav

Și acum… declarații de la final:

“Avem un început cu un antrenor pe care îl doream de mult, cu o mentalitate foarte puternică. Anja a reuşit să ne facă o echipă adevărată. Am învăţat în 3 zile ceea ce nu am învăţat în toată cariera mea", a spus Steluţa Luca
Sursa: gsp.ro

“Anja ne învaţă să lucrăm pe toate posturile şi că se poate cîştiga un meci cu sufletul", a spus Cristina Neagu.
Sursa: gsp.ro

- Ce aţi făcut propriu-zis în cantonament?
- Nu am făcut antrenamente fizice, dar la finalul zilei eram epuizată. Am avut cîteva discuţii individuale, a vrut să ne cunoască, să afle mai multe de la fiecare. Vreau să spun că ne-am dat seama noi, fetele, că stăm de atîta timp împreună, dar nu ne cunoaştem între noi! Am şi plîns cîteva de emoţie.

Sursa: gsp.ro

Hai să zicem că Steluța Luca a fost luată de val, și că Cristina Neagu nu a avut parte de antrenori care să o „lucreze” pe toate posturile (deși e o foarte bună modalitate de a te pune în pielea coechipierilor și de a înțelege cum îi poți ajuta mai bine). Dar deja Adina Fiera începe să exagereze: adică cum să nu facă abdomene și să alerge… să vorbească ?!? Păi de asta sunt acolo Laughing ?!? (sistemul românesc mai are muuult până să învețe ce e aia educație non-formală, sau că noi nu suntem mașini, ci suntem ființe raționale cu sentimente Striaght Face).

Și apoi, deoarece suntem în România, lumea a început să sară la bârfă: da’ cât e salariul, cât.. cât ?

"Contractul este cu firma daneză. Plătim 20.000 de euro lunar şi aici intră totul. [..] Anja trebuie să fie cam o săptămână pe lună în Danemarca, dar nu consecutiv. Va merge din cînd în cînd. În rest, ea va fi la echipă, va conduce antrenamentele şi va fi antrenor.” a declarat Roibu.
Sursa: gsp.ro

Daneza ar fi vrut să rămînă în România, dar momentan nu poate. Ea are o şcoală de handbal la Copenhaga şi va trebui să meargă trei zile pe săptămînă acolo.
Sursa: gsp.ro

Anja Andersen: "Sînt sigură că la anul Oltchim va putea cîştiga Liga Campionilor"
Sursa: gsp.ro

oltchim-infrunta-krim-ljubljana-107606.jpg (300×300)Adică cum: femeia asta vine în România când vrea, ia o căruță de bani, și spune că pe la anul vorbim de Liga Campionilor… și asta pentru un proiect de viitor cu o școală… păi domnilor manageri ce faceți, adică cum să se întâmple așa ceva. At wits end (iar tot ironic, continui o discuție auzită în sală)

Și ați văzut domne ce fițe în capul antrenoarei… adică cum să intri pe teren și să vezi dacă i s-a întâmplat ceva jucătoarei: adică a luat și 2 minute eliminare și nu era treaba ei, în sport te mai și lovești. Și ați văzut că Neagu, n-a dat deloc la poartă… adică i-au dat și ăsteia o căruță de bani și nu face nimic. Și Stanca, nici nu a fost pe foaia de joc: inadmisibil domnule ce să mai. Și… și… am crezut că nu mai știu posturile jucătoarelor.Not listening

Anja i-a interzis Cristinei Neagu să arunce la poartă pentru că jucătoarea s-a plîns că o doare umărul drept! [..] La final însă, Anja a lăudat-o pe Cristina: "A jucat pentru echipă! A fost cea mai bună de pe teren".

Cînd a aflat că nu va juca, doar cu trei ore înainte, Ionela a izbucnit în plîns. Degeaba s-a dus să-i explice danezei că aşa joacă de opt ani, că nu a mai fost chip să întoarcă decizia. "Am fost chiar revoltat cînd am auzit că nu joacă, dar pînă la urmă contează rezultatul. Asta e filosofia ei, cine nu e apt sută la sută nu joacă", a spus şi preşedintele Ioan Gavrilescu.

Sursa: gsp.ro

Că așa suntem noi românii: când nu înțelegem ceva, pentru că nu suntem obișnuiți, sau că nu ne place, începem să aruncăm pe ici pe colo cu noroi, spunând că nu e bine… că așa-i majoritatea în România… vrea rezultate aici și acum, și fără ca cineva să ne arate cât de ridicat e nivelul nostru de înțelegere al acelui lucru.

Sfârșitul părții I… urmează partea a II-a